marți, 26 octombrie 2010

Love (sau De ce iubim?)

      Iubim pentru ca ne place. Este sentimentul care te poarta prin vise, te duce in locuri in care fizic este imposibil sa ajungi vreodata. Te face sa privesti soarele si sa te bucuri de caldura lui sau sa stai nopti la rand cu ochii spre cer si sa privesti stelele ca si cum sunt prietenii tai tacuti de ani de zile. Iubesti timpul care trece si lasa in urma lui amintiri, prietenii, sperante si vise. Iubim aerul si apa, vantul si ploaia, zapada si nisipul. Iubim parintii chiar daca nu sunt tot timpul asa cum ar trebui sa fie si iubim parul lor ce devine alb iar privirea lor tot mai ratacita.
      Iubim fizic persoana de langa noi. Iubim sa stam ore intregi imbratisati, sa privim in ochii celuilalt si sa simtim rasuflarea greoaie si fierbinte. Iubim sa ne jucam cu degetele in palma celuilalt si sa visam la personaje de basm stand cu ochii atintiti spre tavanul gol. Iubim cand zambim si cand surade, cand ne ascundem sau cand face vreo tampenie. Tot universul este in acele momente numai al nostru si timpul bate in ritm adormit, clipele devenind ore iar dragostea te umple in toata fiinta prin golul lasat in stomac. Adoram sa soptim lucruri la ureche si sa ascultam vorbe dulci. Sa asteptam ore in fata ferestrei de chat cu ochii fixati la cursorul care palpaie in speranta unui raspuns. Iubim sa fim indragostiti si sa fim iubiti.
      Iubim pentru ca ne doare. Iubim atunci cand traim sentimente ascunse infipte dureros in sufletul nostru pentru ca fiinta iubita gaseste fericirea in alta parte. Iubim sa ne chinuim pe noi insine si sa sacrificam bucuria noastra pentru a lasa loc bucuriei celuilalt. Iubim atunci cand ne doare lacrima noastra varsata pentru zambetul celuilalt, si atunci iubim sa uram tot ceea ce ne inconjoara. Iubim sa privim fotgrafia cu noi impreuna, sa ne intrebam de ce soarta nu a fost alta si de ce este o iubire imposibila.Ne place sa suferim sau sa nu putem iubi pe fata.
      Si totusi DE CE IUBIM?

miercuri, 20 octombrie 2010

Lifebook (sau Viata de la Log In la Log Out)

      Septembrie 1982. Doi useri, sa le zicem Gheorghita si Dorina, se gandesc sa puna bazele unui Account pe Lifebook a celui ce le va fi follower. La Name trec Cucolea iar la Surname trec Octavian, Sex: Male, Eyes: Brown, Hair: Brown or Blond, Height: 0.50 - 1.80. Baga parola si apasa butonul de Create Account. Primesc un mesaj de la serverul Lifebook: Please wait 9 months for the user of account to be created.
      14 Mai 1983. Vine si mult asteptatul mesaj de confirmare de la Lifebook: Your user and account has been created. Nerabdatori baga datele si pe la orele 14:00 apasa LOG IN. Userul este On line si pregatit sa adauge noi informatii, Friends noi si sa adune cat mai multe Like-uri pe tot parcursul activitatii. Asa se face ca primele informatii adaugate a fost cea de la Birthday: 14.05.1983 cat si cea de la Hometown: Piatra Neamt si totodata se face si primul upload la Photos. Bucurie mare cu Ping Reply mic pentru vreo 3 luni cand userul Gheorghita primeste un mesaj trist: Connection reset by God. Failed to reconnect.
      Userul Octavian creste si la fel si profilul lui. Apar primele Add Request-uri si primii Friends. Incepe sa adune primele Like-uri, devine Interested in girls si Looking for Friendship. I se stabileste si Religious Views: Orthodox iar Contact Information incepe sa prinda contur. Pe la 7 ani ii apare la Education: Sc. Gen. nr. 3 Piatra Neamt, unde face cunostinta cu alti useri, da accept-uri si totodata si primul Close connection. Un an mai tarziu userul Dorina primeste si ea un Fatal Screen of Cancer: Bios damaged asa incat rubrica Siblings va ramane necompletata.
      Anii trec iar in Profile apar modificari dupa modificari, like-uri si Friends noi, Photos devine din ce in ce mai bogat iar informatiile de la Education se tot aduna. Se aduna si ceva date si la Employers, Comment-uri si Post-uri de la altii. Speranta e ca totusi sa mai treaca macar atitia ani pe cati au trecut pana acum asa incat sa nu devina un profil oarecare a Userului Octavian, atunci cand si el va trebui sa de LOG OUT.

joi, 14 octombrie 2010

Holy Facebook (sau sfanta Carte cu fete)

      Asa. Ia sa vedem: www punct facebook punct com enter. E-mail: oktav_pn_ro@yahoo.com si password: *************** si iar Enter. Gata. Sunt pe contul meu de Facebook. Oau! ***ei ****escu ii place Saint Paraschiva of Iasi. Moaaammmaaaa!!!! Super tare frate! Sfanta Paraschiva are pagina de Facebook. Si eu fraier ma gandeam sa merg la coada de la Mitropolie si sa stau ore intregi la inchinat. Traiasca internetul si Cartea cu Fete, ca ma aduce mai aproape de sfinti.
      Pe langa faptul ca pagina Sfintei are peste 6000 de "placatori ai paginii", interesant e faptul ca si Sfintei la randul ei ii plac alte pagini de Facebook. Asa am aflat ca ea are ca preferinte muzicale pe "The Rolling Stones", in domeniul culinar ii place "Salata de Vinete", ca ii place sa fie la curent cu ultimile stiri datorita paginii "9AM News" iar lucrul cel mai important este acela ca este microbista a clubului "West Ham United FC Official". Astept cu mare interes sa aflu in cateva saptamani ca iubeste pagina "Cronica Cartotasilor" si de ce nu ca este o mare fana de "Farmville". Ar fi super sa ai vecin un sfant care sa te ajute sa ingrijesti ferma ta virtuala.
      Si pentru ca aberatia sa nu se termine aici, multi din cei carora le place pagina, sunt atat de evlaviosi si plini de spirit ortodox incat au inceput sa posteze rugaciunile lor direct pe peretele paginii. Asa se face ca poti gasi cele mai vaste dorinte: "Sanatate, fericire si belsug. Doamne Ajuta!" sau "Imi doresc de de la Sfinta Parascheva multa sanatate si noroc." ba chiar si mesaje de sustinere a paginii: " Dar ce e rau ca Sfanta Parascheva are pagina de Facebook , sau site pe internet ? Pe internet trebuie sa avem daor pornografie si muzica desfranta, numai ateism , si orice altceva in afara de religie ????? De ce sa nu ne marturisim credinta peste tot, si in tot locul ? Internetul si pagina de facebok este unealta diavolul...ui daca postam ceva nefolositor sau cine stie ce porcarii,dar daca il utilizam in scopuri bune, nu are nimic, asa cum toti canteretii actorii si politicienii, si in viata si morti au pagini de facebook , de ce sa nu punem si vietile sfintilor aici sau ale altor oameni care ar merita sa le fie memoria cinstita ?????".
      Eu as avea o propunere pentru mintile luminate care au descoperit religia prin intermediul Facebook-ului: sa faca pagina si pentru restul sfintilor din calendar pentru ca de ce sa fim rasisti si sa cinstim numai un sfant. Iar daca nu stiu sa faca pagina atunci sa faca profil pentru ca ar fi super sa fii "friend" cu Sfantul Petru care este "single" iar ca interese are "dating", "friendship" si "relationship". Iar cei care posteaza rugaciuni pe pagina cu pricina, ii sfatuiesc sa nu uite sa se roage si pentru conexiunea de internet, pentru a nu aparea un "Connection lost" in timpul rugii lor fierbinti catre sfintii Facebook-ului.

miercuri, 13 octombrie 2010

God is my saviour (sau Sarbatoarea Sfintei Paraschiva)

      Saptamana asta sunt in toi Sarbatorile Iasilor, eveniment strans legat si de sarbatorirea Cuvioasei Paraschiva. Despre ceea ce inseamna Zilele Orasului nu vreau sa dezvolt discutia pentru ca nici nu prea ai ce dezvolta, fiind desfasurate sub aceeasi forma ca si in anii trecuti (Festivalul Vinului pe esplanada Halei Centrale, corturile comerciantilor pe strada Palat si nelipsitul concert din fata Palatului Culturii). Adiacent acestora se mai desfasoara si alte manifestari dar care nu sunt cunoscute de multi datorita lipsei de mediatizare. Per total, aceeasi Mãrie cu alta pãlãrie, pentru unii distractie si motiv de baut iar pentru altii chin si nervi din cauza harababurii create in centrul orasului.
      Daca de la prima manifestare nu poti avea pretentia sa fie sub semnul evlaviei pentru ca e o sarbatoare laica in care practic nu se sarbatoreaste nimic, de la sarbatoarea Cuvioasei te astepti la ceva mai mult. Desi cei care ma cunosc au stiinta de studiile mele teologice si la fel de bine stiu ca in ultima vreme am devenit oarecum neutru in ceea ce priveste religia, nu pot sa nu remarc anumite lucruri care nu isi au locul intr-o astfel de manifestare a credintei ortodoxe.
      Experienta de pelerin la Cuvioasa incepe prin coada excesiv de lunga si obositoare dar totusi normala, cauzata de afluxul mare de oameni dornici sa atinga moastele. Spre deosebire de anii trecuti, de la an la an autoritatile capata experienta in organizarea si gestionarea cozii asa incat totul se desfasoara fluent si in conditii cat de cat sigure. In schimb discutiile din timpul cozii nu au nimic in comun cu evlavia asa incat in cele 20 de ore (mai mult sau mai putin cateva ore) pe care le petreci la coada iti imbogatesti experienta de viata cu o groaza de subiecte de la aventuri amoroase ale clericilor si pana la stocul de conserve din camarile "codasilor". In tot acest timp esti bombardat de micii comercianti de scaunele, buchete de busuioc sau mici obiecte de cult. Daca totul decurge bine si nu ai prea multi cunoscuti ai clericilor care fenteaza coada (uneori autocare intregi de pelerini cu scutire la nesimtire), ajungi in cele din urma la racla Sfintei unde muzica bisericeasca este impletita in cel mai frumos mod cu muzica laica din centrul orasului si narile iti sunt ademenite de mirosul de gratare si de vin fiert ce ajunge tocmai de la Hala Centrala, asa incat aplecat peste moaste inchini o rugaciune pentru sanatate, sporul casei dar si pentru o bucatica de costita afumata si un pahar de vin fiert sau must.
      Scapat de corvoada cozii te gandesti sa treci pe la tarabele (ca standuri nu se pot numi) cu obiecte bisericesti sa iti cumperi o amintire a pelerinajului si ostenelii facute. Asa se face ca ai de ales din multimea de cruci cu iisusi plini de beculete multicolore de ai impresia ca iti achizitionezi o instalatie de pom de Craciun, nu simbolul Sfintei Cruci a Mantuitorului. Pentru cei mai instariti care vor sa se puna bine cu popa din parohia lor, au la dispozitie obiecte de cult mult mai valoroase atat in pret cat si in valoare spirituala (sau cel putin asa ar trebui sa fie),de la vesminte preotesti la potire si chivote care desi sunt declarate ca sfintite sunt tinute in locuri care nu au nici cel mai mic nivel de sfintenie. Asta ca sa nu mai vorbim de icoanele care au devenit din ce in ce mai scumpe si din ce in ce mai "plastic-autocolant-printat-lipit-pe-suport-din-lemn" asa incat te intrebi daca nu cumva icoana pictata de-acasa este un kitsch iar cel care s-a ocupat de crearea ei e un fraier care nu stie sa foloseasca tehnologia moderna.
      Daca toate acestea te-au obosit si ti s-a facut foame nu trebuie sa te ostenesti prea mult sa gasesti o gustarica pentru ca intre doua tarabe cu lucruri bisericesti gasesti o rulota ambulanta cu cozonaci unguresti (originali din Sfantu Gheorghe - deci tot de un sfant este vorba si probabil asta a fost criteriul pentru care s-a permis amplasarea rulotei intre tarabele bisericesti) si hot-dogi, a caror mireasma este cu mult mai puternica decat fumul de tamaie, ca uneori te gandesti cu mintea pacatoasa daca nu era mai bine sa se faca tamaie cu miros de colaci unguresti.
      Dupa toate astea pleci spre casa cu gandul ca totusi osteneala ta conteaza si nu organizarea. Ajuns in caminul tau mai dai pe canalele de stiri sa mai vezi ce s-a mai intamplat la Mitropolie, stiri de la care vei afla la incheierea sarbatorii ca Mitropolia Moldovei si Bucovinei este dezamagita de profitul obtinut de pe urma pelerinilor pentru ca ei au investit de doua ori mai mult decat au incasat. Si asta mie unul, imi pune capac.
      Asa ca Doamne Dumnezeul meu, ia de la mine pacatosul 100 de lei ca sa mai acoperi cheltuiala Mitropoliei si iarta-mi cuvintele scrise mai sus iar alta data fa-ma mut, surd si orb la toate astea. Aaaa, si sa nu uit: si racit, sa am nasul infundat sa nu mai miros tamaia cu aroma de kurtos (original de la Sfantu Gheorghe). AMIN!